Cadrul geografic

  • Poziția geografică 


Comuna Frătești este așezată în partea central-sudică a județului Giurgiu, fiind delimitată:

• la sud de municipiul Giurgiu
• la vest de comuna Stănești
• la nord-vest de comuna Izvoarele
• la nord de comuna Stoienești
• la est de comunele Daia și Oinacu.

 

Coordonatele geografice ale satului de reședinta sunt: 43 57'18'' latitudine nordică, 25 58' longitudine estică.
Din punct de vedere fizico-geografic, teritoriul comunei Frătești este situat în zona de interferență a două mari unități de relief ale țării și anume:

• Câmpia Română cu subunitatea sa

• Câmpia Burnazului și Valea Dunării cu subunitatea Terasa I" Călărași".

 

Altitudinile absolute extreme ale teritoriului sunt de: 92,2 m, cota maximă și 20 m, cota minimă (Valea Gripca din sud-estul satului Remus), rezultând o amplitudine maximă de 72,2m.
Din punct de vedere structural, teritoriul comunei se încadrează în zona reliefului dezvoltat pe depozite loessoide, fapt care determină apariția unor trăsături specifice ale componenților fizico-geografici.

 

  •  Localizarea vetrelor de sat 


Privite sub acest aspect, satele comunei au o situație diferită. Astfel, vatra satului Frătești este situată în cea mai mare parte de Terasa I a Dunării și în zona de contact a acesteia cu versantul Câmpiei Burnazului, pe când celelalte sate au vetrele situate în întregime pe podul terasei sus - amintite.
Localizarea vetrelor de sat în aceste zone a fost determinată de expunerea prielnică spre soare, de adăpostul relativ pe care îl oferă versantul Câmpiei Burnazului dar mai ales de existența pânzelor freatice la mică adâncime precum și a unor izvoare care apar la baza versantului.

 

  • Poziția față de căile de comunicație


Încă din vechime teritoriul comunei Frătești a fost așezat pe traseul sau la intersecția unor drumuri de importanță națională sau județeană, mai jos menționate. Astfel, în perioada stăpânirii romane în Dacia, pe acest teritoriu trecea drumul roman care pornea de la Dunăre pe traseul localităților actuale: Giurgiu-București-Tirgșor-Drajna, făcând legătura cu Transilvania.
În perioada feudală pe aici treceau două drumuri care uneau județul Vlasca de capitala țării și anume:

• drumul Giurgiu - Frătești - Serpatești - Stoienești - Singureni - București, cea mai scurtă legătură dintre Dunăre și orașul București

• drumul Olacului (Poștei) ce străbătea partea estică a teritoriului, pe traseul Giurgiu - Oinacu - Pietrele - București.

 

Prin partea central-sudică a teritoriului, pe sub versantul Burnazului, trecea vechiul "Drum al Banului" amintit în documente încă din anul 1578, reprezentând granița dintre Țara Românească și raiaua turcească a Giurgiului, delimitat în anul 1544 de către domnitorul Mircea Ciobanul împreună cu banul Teodosie (de aici numele de "Drumul Banului".
În prezent comuna Frătești este intersectată de următoarele căi de comunicație de interes județean sau național:

• Drumul național 5 București - Giurgiu, tronson al șoselei europene E20

• Șoseaua interjudețeană Giurgiu - Târgoviște

• Calea ferată București - Giurgiu

• Calea ferata Giurgiu-Videle.

 

Comuna Frătești are o așezare geografică favorabilă fiind situată la o depărtare de 55 Km față de orașul București și la numai 8 km spre nord de orașul Giurgiu.
Între satele componente ale comunei există o depărtare de 3 km, ele fiind legate de satul de reședința prin drumuri pietruite sau asfaltate.

Înapoi