Economia

Situată în plină zonă de câmpie satele comunei Frătești au fost din cele mai vechi timpuri sate de păstori și agricultori.
Până în secolul al XIX-lea principala ocupație a locuitorilor o constituia creșterea animalelor, cultura plantelor având un loc secundar.
După anul 1850, în condițiile creșterii cererii de produse agricole românești pe piața europeană, cultura plantelor depășește ca însemnătate creșterea animalelor, constatându-se o extindere vertiginoasă a terenurilor arabile prin defrișarea unor suprafețe mari de păduri și desțelenirea pășunilor, fapt care reiese atât din statistica agricolă din acea epocă, cât și din compararea hărților mai vechi cu cele de dată recentă.
Agricultura constituie principala ramură a economiei teritoriului și în prezent cu unele modificări structurale determinate de revenirea la proprietatea particulară asupra pământului și a trecerii la economia de piață după anul 1990 și cu dificultățile inerente legate, în special, de lipsă sau de insuficiența fondurilor financiare, fenomene cu repercursiuni asupra productivitățiii și a calității produselor agricole.


Comuna Frătești dispune de un fond funciar destul de important care la nivelul anului 2008 are următoarea structura a modului de utilizare:

Indicatori Repartiția dupa forma de proprietate     
Total
ha
Proprietate de
stat
Asociații Particulari
Suprafața totală  9202  1162  3838  4202 
Suprafața agricolă  8398  862  3725  3974 
Suprafața arabilă  8055  537  3725  3974 
Pășuni  253  325   ----  ----
Vii
90
---- ----  ---- 
Livezi  ----  ----  ----  ---- 
Păduri  223       
Alte suprafețe  804  300  113  228 

 

Un număr însemnat de locuitori ai comunei își lucrează pământurile în sistem particular, îmbinând într-o măsura sau alta, agricultura tradițională cu cea modernă. Astfel, lucrările de pregătire a terenurilor și parțial cele de recoltare (cerealele păioase) se desfășoară cu mijloace mecanizate. Marea majoritate a lucrărilor de întreținere a culturilor prășitoare se efectuează insă manual.
Îngrășămintele chimice se utilizează într-o măsură mai mică deoarece prețurile acestora sunt inaccesibile multor producători particulari.
Irigațiile nu se mai practică decât pe o suprafață, în cadrul unor uniuni asociative de producători, atât datorită prețurilor, cât și deteriorării sistemului de irigație în perioada 1992-1994.
O parte din proprietarii agricoli din comuna Frătești sunt asociați în cadrul unor societăți de tip SC cum ar fi: S.C. ROMVELIA, S.C. GIROM, S.C. ELA AGRO, S.C. LORION, S.C. AGROHOLDING.

 

Creșterea animalelor, ocupație însemnată a locuitorilor comunei în perioadele anterioare se află în regres, practicându-se mai ales în gospodăriile individuale.
Există însă și două microferme specializate în creșterea și îngrășarea animalelor (ovine, bovine, porcine) dar ponderea lor în cadrul economiei agricole a teritoriului este puțin semnificativă.

 

În ceea ce privește structura terenurilor cultivate, după anul 1991, aceasta a suferit o serie de modificări, crescând ponderea culturilor cerealiere păioase (grâu și orz) și scăzând cea a culturilor prășitore (porumb și floarea-soarelui). Două culturi valoroase din punct de vedere economic - sfecla-de-zahăr și soia - au dispărut datorită investițiilor mari financiare și de muncă fizică pe care le solicită și a prețurilor reduse oferite la achiziția produselor acestora, culturile fiind deci, nerentabile.
În sistem particular, pentru comercializarea pe piața liberă în satul Frătești se cultivă mazărea și cartofii timpurii.
Deși dispune de condiții climatice favorabile, legumicultura a înregistrat un recul important după dispariția agriculturii cooperatiste de tip socialist, astăzi practicându-se aproape exclusiv, doar pentru satisfacerea nevoilor gospodăriilor proprii ale populației și nu pentru comercializare.
Au dispărut, de asemenea, pomicultura și viticultura practicate pe baze asociative, aceste culturi rezumându-se astăzi la puținii pomi fructiferi de slabă productivitate cultivați în gospodăriile individuale și la terenurile cultivate cu vița-de-vie din soiuri hibride.
Activitățile industriale sunt prezente pe teritoriul comunei Frătești, practicându-se într-o măsură considerabilă în sistemul proprietății particulare și având profiluri diferite.
Există și un număr important de societăți particulare specializate în comercializarea diverselor produse (peste 20 de societăți care comercializează produse alimentare, produse chimice, produse petroliere etc.).

 

  • POTENȚIALUL TURISTIC

Comuna Frătești dispune de un potențial turistic primar puțin utilizat care în condițiile unor amenajări ar putea constitui un punct de atracție turistică pentru locuitorii orașului Giurgiu, ai județului și chiar al turiștilor din țară.
Dintre obiectivele turistice naturale putem menționa Pădurea Bălănoaia și cele 4 lacuri de acumulare antropice ce s-ar putea transforma în lacuri de agrement.
Dintre obiectivele antropice de interes turistic, biserica satului Frătești construită în anul 1880 din fondurile armatelor romano-ruse participante la războiul antiotoman din 1877-1878 și muzeul sătesc Dacia, eventual complexul muzeistic proiectat, pot atrage atenția turiștilor mai tineri sau mai vârstnici din județ și din țară.

Înapoi