Cadrul fizico-geografic

  • Relieful

 

Câteva considerații geologice

Cercetările geologice de dată mai veche sau mai recentă asupra fundamentului zonei Giurgiu menționează existența unor formațiuni care aparțin erelor Mezozoică și Neozoică.

 

Trăsăturile de bază ale reliefului

Din punct de vedere geomorfologic comuna Frătești este așezată, după cum s-a mai amintit, în cadrul a două mari unități de relief ale țării, Câmpia Română și Valea Dunării.

Cea mai mare parte a teritoriului aparține sectorului central al Câmpiei Burnazului, subunitate însemnată a Câmpiei Române. Câmpia domină evident valea fluviului, apărând ca o poală de deal înalt, vizibilă de la depărtare, diferența de altitudine dintre ele depășind 60 m.

 

  • Clima

 

Caracterizarea generală a climei

Climatul teritoriului comunei Frătești prezintă caracteristicile generale ale climei Câmpiei Române în sectorul sau central, fiind un climat temperat-continental de tranziție, cu unele elemente specifice determinate de particularitățile mediului fizico-geografic. El se încadrează în subtipul continental de tranziție caracteristic câmpiei dintre Jiu și Dâmbovița, fiind corespunzător zonei de interferență a vânturilor vestice cu cele estice.

Verile sunt lungi și călduroase, cu predominarea timpului senin, ca urmare a continentalizării maselor de aer datorită circulației atmosferice din sectorul estic al Europei (mase de aer continental uscat) și cel din sectorul sudic (mase de aer tropical uscat, de proveniență africană).
Iernile scurte, cu strat de zăpadă discontinuu și instabil, sunt dominate de staționarea maselor de aer continental rece din nord sau din nord-est care duc la coborarea mediei termice lunare sub 0 grade C.
Anotimpurile de tranziție prezintă trăsături distincte, fiind în general scurte.
În condițiile circulației maselor de aer mai calde din sud-vest, primăvara apare în unii ani de timpuriu, fiind, de regulă, mai uscată la început, devenind apoi mai umedă, mai ales spre sfârșitul intervalului (în a doua jumătate a lunii aprilie și în luna mai).
Toamnele sunt lungi, durând până în a doua decadă a lunii decembrie . La început sunt uscate, continuându-se regimul secetos de vară, apoi, treptat, devin ploioase, ploile de lungă durată și intensitate redusă fiind caracteristice lunii noiembrie.
Precipitațiile au un caracter torențial în timpul verii, sunt variabile în timp și cad în deosebi la începutul acestui anotimp. Spre sfârșitul intervalului apare o perioadă secetoasă, prelungită până spre toamnă.
În ceea ce privește regimul eolian, în teritoriul Frătești predomină vântul de E-NE (Crivățul) și cel din SV (Austrul).

 

Elmente climatice

 

1. Regimul termic

Temperatura medie anuală pe teritoriul comunei Frătești depășește 11,3 C ( Stația meteorologică Giurgiu), ampitudinea termică medie anuală fiind de 25,7 C.

Temperaturile medii lunare cele mai coborâte se înregistrează în timpul iernii în luna ianuarie (-2,5 C), regiunea fiind cuprinsă între izotermele de -2 C si - 3 C.
Cea mai călduroasă lună este iulie când media lunară depășește +23 C datorită invaziilor maselor de aer continental.
Temperaturile extreme sunt legate de dezvoltarea deasupra Europei a anumite sisteme barice. Astfel, în ziua de 7 august 1896, la stația meteorologică Giurgiu s-a înregistrat temperatura maximă absolută de +42,8 C , ca rezultat al unor invazii de aer tropical cald din sud-vest.
În condițiile dezvoltării anticiclonului continental euro-asiatic, la data de 6 februarie 1954 s-a înregistrat temperatura minimă absolută de -30,2 C.

 

2. Precipitațiile atmosferice

Cantitatea medie multianuală de precipitații în perioada 1896-1996 a atins valoarea de 553 mm.

Repartiția precipitațiilor în cursul anului este neuniformă, luna cea mai ploioasă fiind iunie (82,7 mm) iar cea mai secetoasă este luna februarie (29 mm).
Analizând pe semestre repartiția precipitațiilor, situația este următoarea:
• în semestrul cald (aprilie - septembrie) cade o cantitate de precipitații de 327,8 mm;
• în semestrul rece (octombrie - martie) cade o cantitate de 225,9 mm.

 

3. Regimul eolian

Este determinat de dezvoltarea diferitelor sisteme barice care traversează România și de particularitățile locale ale condițiilor fizico-geografice. Analiza frecvenței vânturilor pe direcții la stația meteorologică Giurgiu a condus la constatarea că în această zonă, frecvența cea mai mare o au vântul de sud-vest (austrul) și cel de nord-est (crivățul), cea mai mică frecvență având-o vânturile din sud și din nord.

 

  • Apele

 

1. Apele subterane

Pe teritoriul comunei Frătești apele freatice sunt destul de bogate, existența lor depinzând de prezența depozitelor friabile (nisipuri, pietrișuri, nisipuri loessoide), de caracterele morfologice, de grosimea depozitelor loessoide de deasupra, de evoluția elementelor climatice.

În ceea ce privește adâncimea apelor freatice, în zona de câmpie, aceasta se situează frecvent între 15-20 m, uneori depășind 20 m, în funcție de grosimea depozitelor loessoide situate deasupra "stratelor de Frătești".
În zona de terasă nivelul hidrostatic se găsește la adâncimi de 5-10 m, iar în zona de contact a acesteia cu lunca are valori de 2-5 m.

 

 

2. Apele de suprafață


a. Apele curgătoare

În privința acestei categorii de ape, teritoriul comunei Frătești aparține bazinului hidrografic al Dunării și se caracterizează prin slaba densitate a rețelei hidrografice (0-0,1Km / Km²).

Singurele ape curgătoare permanente sunt câteva pârâuri dintre care pot fi amintite: pârâul Făgădăului cu izvoare în comuna Frătești și pârâul Onceștiului cu izvoare pe teritoriul comunei Stănești, ambele cu debuseu în canalul Comasca.

 

b. Elementele lacustre

Comuna Frătești nu dispune de nici un element lacustru natural, singurul lac existent - lacul Caratu din estul satului Cetatea, fiind desecat după anul 1960.

Deficitul de precipitații din timpul verii i-a determinat pe locuitorii satului Frătești sa amenajeze două mici iazuri pe valea Făgădăului cu suprafețe între 2-5 ha și adâncimi de 1-5 m.

 

  • Vegetația

 

Sub influența factorilor antropici, vegetația naturală de pe teritoriul comunei Frătești a suferit însemnate modificări. Astfel, vegetația de silvostepă existentă altădată a fost înlocuită de vegetația cultivată.

Suprafețe importante de păduri au fost defrișate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, rămășite ale vestiților codrii ai Vlasiei.
Singura pădure conservată și în prezent este pădurea Bălănoaia cu o suprafață de 230 ha, având structura floristică puternic modificată, speciile specifice (stejarul pufos, stejarul pedunculat etc.) fiind înlocuite în cea mai mare parte cu plantații de salcâm.
Pe puținele pășuni rămase nearate pe versanții erodați ai unor văi se găsește o vegetație ierboasă de stepă dominată de specii ca: Cynodon dactylon, Andropogon ischaemum, Festuca valesiaca, Artemisia austriaca etc.

 

  • Fauna

 

Este reprezentată prin specii de stepă: șoareci de câmp, popândăi, hârciogi, iepuri precum și din specii comune: vulpea, ariciul, dihorul și nevăstuica.
Ca păsări caracteristice se întâlnesc: ciocârlia de câmp, ciocârlia mare, prepelița, graurul, prigoria, stăncuța, cioara, pupăza, coțofana, ciocănitoarea, privighetoarea, cucul etc.

 

  • Solurile

 

Învelișul pedologic de pe teritoriul comunei Frătești este rezultantă factorilor pedogenetici specifici sudului Câmpiei Burnazului și Luncii Dunării. Solul dominant în zona de câmpie, pe locurile plane este cernoziomul
Pe terasa Dunării, la contactul cu lunca, sunt prezente cernoziomurile castanii carbonatice, semicarbonatice și cele ciocolatii, iar pe podul terasei sunt răspândite cernoziomurile slab și moderat levigate și cele freatic-umede.
Pe firul văilor majore unde pânza freatică se află la adâncimi de 6-15 m s-au format soluri coluviale și cernoziomuri levigate, de vale.

Înapoi